Când și-a căpătat renumele de capitală a Europei, Bruxelles a făcut-o doar pentru că găzduiește cele mai importante instituții ale Uniunii Europene. În rest, nu se poate compara cu orașe strălucitoare ca Paris sau Viena, ca să vorbim doar despre cele aflate aproape de centrul continentului. Și totuși, este o destinație interesantă pentru câteva zile de plimbare, măcar pentru a vedea cu propriii ochi amalgamul de nou și vechi, de tradițional și modern, de bogăție și sărăcie. Cu ce am rămas după vizita în capitala Belgiei?
1. O să încep cu ceea ce m-a șocat. Pe străzile din centrul orașului, zeci de familii care trăiau pe trotuar. Da, nu vă mirați, pe trotuar, în fața magazinelor, la câțiva pași de partea turistică a orașului, fără ca poliția să intervină în vreun fel. Familii cu copii, cu bagaje, multe sosite din România, a căror principală preocupare părea să fie cerșitul. Și ca să nu vă faceți o imagine greșită, mai toți erau îngrijiți, spălați, bine îmbrăcați și destul de organizați, cu pături și lenjerie, chiar și veselă. “Câștigă destul de bine din cerșit. O familie și-a găsit un loc aproape de sediul Consiliului European și sunt oameni care le dau și câte 100 de euro”, mi-a povestit o localnică. Pe lângă ei, mulți oameni fără adăpost, care treceau printr-o perioadă mai dificilă în viață. Una marcată de consumul de droguri sau alcool. Sau ambele!
2. Viața de noapte, mai ales în timpul verii este foarte agitată, chiar și în mijlocul săptămânii, când berăriile din centrul turistic sunt luate cu asalt. Foarte euforici, asta și pentru că berea depășește și 10 la sută alcool, mulți dintreturiștii lasă în urmă o mizerie îngrozitoare. Hârtii, sticle goale, resturi de mâncare, un haos total într-o mare de veselie generală. Dimineața însă, totul este impecabil. În zorii zilei, serviciile de salubritate intră în acțiuni și orașul capăta o altă imagine.
3. Dar, gata cu negativismul, să vedem și partea frumoasă. Piața Mare este impresionantă. Cu Primăria și turnul impunător de 96 de metri, construite în urmă cu mai mult de cinci secole în urmă, cu Casa Regelui, unde, de fapt nu a locuit niciodată monarhul, cu statui spectaculoase, cu ornamentelele aurite și detaliile uluitoare ale clădirilor recondiționate la mijlocul secolului trecut. Ziua este principalul loc de întâlnire a vizitatorilor, care se odihnesc la numeroasele terase și restaurante, unde prețurile nu sunt tocmai primitoare. Spre miezul nopții, media de vârstă scade simțitor. Foarte mulți tineri, care se așează pur și simplu pe pavajul din pietre, cu o bere în muzică, socializând gălăgios.
4. Bucătăria belgiană aș spune că este aproape inexistentă, mai ales că aspectul cosmopolit al orașului și-a pus amprenta și asupra acestui loc. Am început aventura gastronomică cu un kebab de la un local cu bucătar iranian. Delicios, pentru că mirodeniile din Orientul Mijlociu îi dădeau o savoare unică și interesantă. Și asta la doar 5 euro. Apoi, de dragul comparației, am încercat și unul de la un fast-food, unde m-a servit un bulgar. Proastă alegere. Mai spre centru, m-am aventurat într-o experiență cu fructe de mare. Bun spre foarte bun, dar și prețul a fost pe măsură, un prânz pentru două persoane, garnisit și cu o bere tradițională, depășind 70 de euro.
Mai pe seara, m-am oprit pe strada cu restaurante grecești, unde m-a tentat un gyros. Tot 5 euro, cu niște carne, varză și un pic de tatziki. În timp ce mâncam doar pentru că mi-era foame, gândul îmi zbura la deliciosul gyros de acasă, de la Nikos. Am lăsat la final ce era mai bun și belgian, gofre, desertul făcut în zeci de feluri. Greu de ales, dar m-am orientat către nutella și căpșuni. Yummy!
5. Dacă ajungi în Bruxelles și nu deguști nenumărale feluri de bere, ai ratat o bună parte din experiența belgiană. Niciodată nu am văzut un meniu care are să aibă pe trei pagini doar oferta pentru bere. Recunosc că m-am delectat cu celebra licoare trapistă, fabricată de către călugării din șase mănăstiri de pe teritoriul belgian, dar și că norocul m-a trimis la cea mai faimoasă berărie din Bruxelles. Mult după miezul nopții, mă plimbam pe străzile pustii, admirând frumusețea vechilor clădiri, moment în care liniștea a fost spartă de un zumzet continuu. Într-o “înfundătură” câteva sute de tineri se înghesuiau cu berea în mână la Delirium Cafe, local care în 2010 a câștigat premiul turiștilor pentru cea mai bună bere din lume.
Normal, din moment ce în ofertă se găsesc peste 3.000 de feluri de bere, ceea ce i-a adus nominalizarea în Cartea Recordurilor. Îl găsiți ușor, trebuie doar să căutați emblema unică: un elefant roz!
Și două bonusuri!
1. Una dintre emblemele orașului este Manneken Pis, statuia băiețelului care își face nevoile. Micuțul pișăcios, amplasat pe o străduță aflată la câțiva metri de Piața Mare, reprezintă cel mai fotografiat obiectiv turistic din capitala Belgiei. Puțini știu însă că există și replica feminină, tot în Bruxelles. Jeanneke Pis, care se găsește chiar în fața celebrei berării Delirium Cafe. Veniți să se bucure de bere, turiștii descoperă cu uimire micuța statuetă și, prin zâmbete, nu ratează ocazia să o imortalizeze.
2. Clima belgiană este una tipic continentală, fără excese, în special în privința zilele toride. Și totuși, cele trei zile pe care le-am petrecut în capitala Belgiei au coincis cu un val de căldură venit dinspre continentul african. Așa că am trăit noul record de temperatură din istoria țării: 42 de grade la umbră. Pur și simplu, am simțit cum razele soarele și fierbințeala venită din astfel îmi ardeau fața. Așa că, musai, la orele prânzului am fost forțat să aleg: berea rece sau înghețata delicioasă!
