Am învăţat încă din copilărie că România a dat personalităţi care au influenţat istoria lumii. Ioan Cantacuzino, omul care a descoperit vaccinul antiholeric, Henri Coandă, creatorul motorului cu reacţia, Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume, Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei, minţi sclipitoare ale căror invenţii ne-au schimbat în bine viaţa. Şi chiar mă gândeam că ţara ar avea nevoie de o asemenea valoare pentru a ieşi din vârtejul ultimelor decenii.
Şi cum mă uitam eu la televizor, hop a apărut un om de o valoare rară din punct de vedere economic. Aşa ne-a fost prezentat de mai marii ţării. Ştiţi cum îl cheamă? Darius Vâlcov. Primar la Slatina de la PDL, ministru de finanţe de la PSD, „creierul” revoluţiei fiscale şi consilier al primului ministru Viorica Vasilica Dăncilă. Om mare, care analizează guverne şi face programe de guvernare. Cică de la el ni se trage prosperitatea din ultimul an. Creşterea economică, măririle de salariu, noua revoluţie fiscală, toate au fost gândite de acest om.
Când mă bucuram şi eu, cade bomba. Darius Vâlcov, condamnat la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate. Cică ar fi cerut şi el un comision de la o firmă de construcţii din valoarea unor contracte publice, pe vremea când era mai marele Slatinei. Şi mai rău, i-au luat şi banii, vreo 6,2 milioane de lei, menţinând sechestrul pe bunurile ridicate la perchezițiile făcute în 2015 în acest dosar, adică circa 170 de tablouri și alte opere de artă, trei lingouri de aur și diverse sume de bani. Cică tablourile erau ascunse prin pereţi şi şpăgile se luau prin cimitir.
Uite şi tu cum ne omorâm valorile! Dar stai, că am primit şi explicaţia. Cică statul paralel este de vină. S-a supărat că Darius Vâlcov dă bani la oameni. Şi că 8 ani este acum mult, că nu a omorât pe nimeni. Dar tot este ceva de neînţeles. Cu vreo doi ani în urmă, omul de o rară valoare şi-a recunoscut vina. În scris. Cu promisiunea că va primi doar 3 ani ani cu suspendare. Şi ăştia de la DNA l-au păcălit. Au continua ancheta şi au găsit şi alte infracţiuni. De supărare, nu a mai vrut înţelegerea. Şi s-a mers la judecată.
Deci, 8 ani. În primă instanţă, vom vedea ce va fi la apel. Până atunci mai lucrează un pic la revoluţia fiscală. Să fie 8 ani brut sau net?
