Ne place să ne mințim. O facem tot timpul, încercând să fentăm realitatea. Iar când aceasta ne lovește dur, suntem campioni la inventat scuze. Așa se întâmplă și în cazul fotbalului mioritic, că doar nu putea să lipsească din peisaj. Chiar dacă nu avem nicio performanță în ultimele două decenii, ne considerăm în continuare ca membrii ai elitei, credem că încă mai facem parte din lumea bună, unde ne-a adus Generația de Aur. Închidem ochii la seriile de eșecuri în fața marilor naționale și scoatem în față victoriile mici cu reprezentative care nu înseamnă nimic în fotbal. Și ne agățăm disperat de orice calcul care ne mai ține în jocurile calificării de fiecare dată. La final de campanie, dăm afară antrenorul și vorbim despre reconstrucție. De obicei, fără niciun fel de fundament, darămite acum, când tineretul a prins o semifinală europeană și există un motiv în spate. Și nu se schimbă nimic, doar ne afundăm în mediocritate.
Dar până la urmă, nu vi se pare că suntem cam unde ne este locul? Un fotbal fără spectatori, fără stadioane, în care jucătorii tineri sunt promovați doar pentru că federația a avut curajul să impună această regulă. Un fotbal cu mult scandal și o lipsă totală de respect pentru fani, cu multe probleme penale, cu echipe care se desființează în mijlocul sezonului. Cu declarații despre zeci de milioane și transferuri la giganți europeni, care nu se materializează niciodată.
Da, probabil că este și vina lui Cosmin Contra, care nu a găsit nici cea mai bună tactică, nici cea mai bună formulă de echipă. Și care a acceptat o pălărie mult prea mare pentru un antrenor cu un singur trofeu în palmares. Dar din ce se aleagă? Din rezervele unor cluburi de nivel mediu de peste hotare? Nu există niciun jucător român titular la nivel înalt. Nicușor Stanciu este probabil singurul care se poate lăuda că prinde un meci întreg în Liga Campionilor, dar cu o echipă mică. Ianis Hagi și Răzvan Marin stau pe bancă, în timp ce alții joacă sporadic pe la formații de jumătatea clasamentului. Cei din Liga 1? Am văzut căpitanul campioanei, Ciprian Deac.
Rămân la părerea de după meciul cu Norvegia. Atât se poate în acest moment și, până nu o să acceptăm această realitate, nu ne vom depăși nivelul!
P.S. Și, ca să ne facem de râs până la capăt, arbitrul a oprit meciul în două rânduri, pentru petardele și fumigele din peluză și pentru scandări rasiste!
Sursa foto: gsp.ro
